2025
În tradiția filosofică occidentală, paradisul a fost adesea interpretat fie ca un loc concret, fie ca o stare de spirit sau un ideal utopic. Platon, de exemplu, vorbește despre o lume a ideilor, un tărâm al perfecțiunii pure, în contrast cu realitatea imperfectă a lumii materiale. În gândirea creștină medievală, paradisul este atât un loc al începutului (Grădina Edenului), cât și o promisiune eshatologică (Raiul).
Filosofi moderni și contemporani, precum Nietzsche sau Heidegger, au reinterpretat paradisul în termeni existențiali și metafizici, punând sub semnul întrebării ideea unei armonii pierdute și a unui viitor restaurator. Pentru Nietzsche, conceptul de paradis este o construcție morală menită să aline suferința umană, iar pentru Heidegger, nostalgia după un „paradis pierdut” este expresia alienării moderne față de ființă.
Dar paradisul apare ca un mit recurent în aproape toate culturile, reflectând nevoia umană de a explica originea, scopul și destinul umanității. Aceste mituri sunt adesea legate de ideea unei ruperi sau căderi – un eveniment prin care umanitatea pierde paradisul și este aruncată în lume, unde trebuie să se confrunte cu suferința, moartea și imperfecțiunea. Astfel, paradisul devine un simbol al nostalgiei colective, o reprezentare a unui timp și spațiu ideal spre care oamenii aspiră.
Cu toate acestea, în societățile contemporane, paradisul a fost transformat dintr-un ideal transcendent într-un ideal materialist – insulele exotice, comunitățile autosuficiente sau paradisurile artificiale create prin tehnologie sunt reinterpretări moderne ale aceleiași dorințe străvechi de evadare din realitatea cotidiană.
În filosofia politică, însă, paradisul se intersectează cu ideea de utopie – o societate perfectă, echitabilă și armonioasă. Dar istoria ne arată că multe încercări de a transforma utopia în realitate au dus la regimuri totalitare sau la opresiune, așa cum avertiza și Karl Popper. Prin urmare, paradisul rămâne un ideal mereu dorit, dar niciodată pe deplin realizabil.
Astăzi, sub dominația inteligenței artificiale, a transumanismului și a schimbărilor climatice, paradisul ia forme noi, conducând la următoarea întrebare: Este posibil să construim un paradis pe Pământ? Sau căutarea paradisului este, în sine, o iluzie necesară condiției umane?
Artiști
UAU
UAU Studio întruchipează o abordare instinctuală a designului ceramic, unde atingerea artizanului este impregnată în fiecare creație a artistei Vanessa Singenzia.
În centrul filozofiei UAU se află un devotament neclintit față de măiestria execuției. Această dedicare este țesută în însăși esența procesului nostru, dând naștere nu doar unor piese funcționale, ci și unor lucrări sculpturale și conceptuale.
Ema Cristescu
Cu o predilecție pentru experiențe poetice și filosofice, Ema Cristescu își manifestă lumea interioară prin ceramică într-o manieră fragilă.
Dana Catona
Dana Catona este artistă vizuală și poetă (n. în 1967, la Timișoara), absolventă a U.A.D. din Cluj-Napoca, actualmente conferențiar la Facultatea de Arte şi Design, Universitatea de Vest din Timişoara. Este inițiatoare a proiectului Pend din cadrul Facultăţii de Arte și Design, un spațiu de interacţiune între artiști și studenți. Participă la expoziții cu lucrări de ceramică, textile, pictură și grafică și este preocupată de explorarea conexiunilor dintre mediul vizual și cel literar și de cercetare a noilor paradigme ale ceramicii contemporane.
Lorena Rode
Lorena Rode este o artistă stabilită în Rotterdam. Munca ei încearcă să înțeleagă spațiile comune dintre oameni și lumea naturală, ghidată de grija ei profundă pentru simbioză și de fascinația pentru cunoașterea mai mult decât umană. Munca ei se defineste prin fluiditate și joacă, creând obiecte adesea realizate dintr-o combinație de diverse materiale, inclusiv sticlă, lână și ceramică.
Martina Farrugia
Martina Farrugia (1998) este un designer care își împarte munca și spațiul creativ între Malta și Țările de Jos. Cu experiență în istoria artei, arheologie și artă digitală, practica ei artistică actuală explorează moștenirea culturală materială și memoria colectivă, transpunând cercetările și descoperirile ei prin fabricarea lutului.
Ars_Ana
Ana Gurduza (Ars_Ana) crede că prin greșeli se nasc obiecte cu amprentă, cu conștiința frumosului și a unicității. Ilustrațiile, cărțile și prieteniile se construiesc organic în jurul celor care susțin patrimoniul, tradiția și reintroducerea sa în contemporan. Ceramica, ca și arta, nu cunoaște evoluție sau involuție, ea este artefactul care va vorbi despre oamenii de astăzi dintr-un viitor îndepărtat.
Procesul ceramic este unul lent, în care fiecare etapă este potențial fatală. În afara lentorii și a complexității procesului, conceptul de slow object este ilustrativ din perspectiva unui stil de viață antitetic demersului contemporan. Obiectele unice fac privitorul să se oprească, să atingă și să se îngrijească de un obiect investit cu timp și efort. Avem nevoie de artefacte care ne încetinesc viața, ne fac să fim atenți și să ne înconjurăm de frumos. Obiectele create de Ars_Ana sunt sustenabile în facere și în felul în care mor.
Arhitect
Carina Lăcătușu
Ana Carina Lăcătușu a absolvit cursul de Arhitectura de Interior la Oxford School of Architecture (OBU), Marea Britanie, în 2022. În 2023, s-a alăturat echipei Romanian Creative Week. În 2024, în cadrul celei de-a 4-a ediții a festivalului, a curatoriat The Living Thread/ o expoziție live. The Living Thread invită persoane din toate colțurile lumii să colaboreze la cusutul unei singure, unice bluze românești. Proiectul este acum într-o călătorie globală, îndeplinindu-și misiunea simbolică de a completa această lucrare de artă colectivă.
Carina a studiat conceptul de „furnitecture” și integrarea sa eficientă în diferite spații, fiind puternic influențată de natură, artele vizuale și identitatea culturală în procesul său creativ. În prezent, se concentrează pe explorarea unor perspective noi în designul de expoziții, scenografie și designul de mobilier.
Curatori
Caterina Pruteanu
A absolvit Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași cu specializarea Teatrologie – Jurnalism cultural, continuându-și apoi studiile la programul de masterat din cadrul Universității din București, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, la specializarea Societate, Multimedia, Spectacol.
A coordonat mai multe proiecte culturale, iar în prezent este fondatoarea și curatoarea festivalului ACT – arthouse cinema&theatre și parte din echipa emisiunii TV Starea Nației (cu Dragoș Pătraru).
Adina Orboi
Adina Orboi este fondatoarea conceptului Muse um, un brand care are la bază valori etice și grija față de oameni, animale și natură. În experiența sa profesională, a studiat Designul Vestimentar atât la Licență cât și la Master, lucrând mai apoi pentru un brand sustenabil din Amsterdam ca Head Of Design. Parcursul Adinei este specializat în materialele inovatoare precum piele biodegradabilă din măr, cactus sau alge, colaborând cu diferite brand-uri, furnizori, dar și cercetători din industria modei sustenabile.
În prezent, Adina locuiește în Rotterdam, dezvoltând colaborări interdisciplinare cu alți artiști locali și internaționali, având ca punct de plecare întrebarea: Cât de mult luam și cât de puțin oferim înapoi naturii? Fiecare proiect trece prin mâinile Adinei, focusându-se pe revalorizarea materialelor textile într-un mod blând și organic. În cadrul RCW este co-curator al secțiunii de ceramică contemporană, LUT – Contemporary Ceramics.