2025
Creative Research Academy este o inițiativă educațională pornită din dorința de a crea un cadru structurat, dar flexibil de întîlniri formative de înaltă calitate. Desfășurată sub egida Federației Patronatelor din Industriile Creative (FEPIC), avînd-o ca inițiator pe Irina Schrotter și co-curatori pe Bogdan Iacob și Lucian Broscățean, Creative Research Academy va organiza conferințe, ateliere și cursuri menite să ofere participanților, pe de o parte, o privire de ansamblu clară asupra anumitor domenii ale realității contemporane și, pe de altă parte, competențe specifice și concrete în diverse arii profesionale, mai cu seamă cele legate de artă în general și arte aplicate în particular, de informație în general și de informație vizuală în special, de discurs public în general și mai ales de discurs cultural. Departe de a își propune să se substituie instituțiilor academice existente, Creative Research Academy se dorește a fi o structură educațională complementară, deschisă și suplă, care să vină în întîmpinarea unor nevoi educaționale relevante în formate mai dificil de utilizat în cadrele academice clasice. CRA este deschisă spre colaborarea cu specialiști care au demonstrat, într-un fel sau altul, competențe extraordinare în domeniul lor de activitate, incluzînd membri ai comunităților academice din țară și din străinătate, dar și profesioniști care au adus contribuții profesionale remarcabile în industriile în care activează.
Rolul creativității într-o lume a cărei dinamică sistemică este din ce în ce mai complexă este greu de supraestimat. Avansul tehnologic produs pe parcursul secolului XX, schimbările rapide care au avut loc în deceniile recente în modurile de producție, distribuire și utilizare a informației, globalizarea ca fenomen civilizațional definitoriu al epocii recente sînt evoluții care modifică uneori drastic ecosistemele sociale, informaționale și educaționale la nivel local, regional și global. În aceste condiții, creativitatea, fundamentală comportamentului artistic, dar departe de a fi un atribut exclusiv al acestuia și definită drept capacitatea de a aduce în existență noi structuri coerente și semnificative, fie acestea ideatice, tehnologice sau socio-culturale, este crucială pentru a găsi soluții la problemele și provocările contemporane, la nivel individual sau colectiv. Identificarea corectă a provocărilor este în sine un demers în cadrul căruia adesea abordările conceptuale, culturale sau tehnologice de secol XIX sau XX funcționează deja cel mult parțial. Creativitatea autentică solicită curaj exploratoriu, dar și bună stăpînire a instrumentelor de creație sau investigare, implică, altfel spus, deopotrivă suplețe și rigoare: aceasta este atmosfera pe care Creative Research Academy își propune să o cultive.
Inițiativa Creative Research Academy va începe la Iași, în cadrul Romanian Creative Week, în zilele de 17 și 18 mai 2025, cu o serie de prelegerile susținute de excepționali profesioniști din domenii diverse: Paul Dragoș Aligică, Erwin Kessler, Simona Preda, Vlad Mureșan, Bogdan Iacob. Acestea se vor adresa publicului larg, cu eleganța și respectul care decurg din evitarea presupunerii că publicul este intrinsec inferior, dar și specialiștilor în domeniile abordate și sperăm că vor crea o atmosferă de cordial și captivant dialog.
Tema: Deruta sistemelor. Schimbare și vertij în civilizația și cultura recentă
Program
17 mai
12:00
Identitatea națională și criza sistemelor de guvernanță și politice în secolul 21
Paul Dragoș Aligică
14:00
Regina Maria – eleganță și leadership
Simona Preda
18 mai
13:00
„More is different.” Arta contemporană sub imperiul cantității
Bogdan Iacob
15:00
Vechi tot nou: modernism și antimodernism în arta românească postbelică
Erwin Kessler
17:00
Structura teologico-politică a modernității
Vlad Mureșan
Speakeri
Dragoș Paul Aligică
Dragoș Paul Aligică este profesor la Universitatea din București și Senior Research Fellow în cadrul Programului F. A. Hayek pentru Studii Avansate în Filosofie, Politică și Economie la Mercatus Center, Universitatea George Mason, Statele Unite. Este membru corespondent al Academiei Române și membru al Academiei Europene (Academia Europaea), unde este afiliat secțiunii „Guvernanță, Instituții și Politici”. În prezent, este Senior Nonresident Scholar la Center for Governance and Markets, Universitatea din Pittsburgh, și membru al Comitetului Permanent pentru Calitate Științifică al World Interdisciplinary Network for Institutional Research. Autor a numeroase cărți și articole academice în domeniul teoriei instituționale, economiei politice, teoriei sociale și filosofiei politice.
Bogdan Iacob
Bogdan Iacob este istoric de artă, specializat în istoria artei recente, văzută însă din perspectivă istorică, antropologică și sistemică largă. Formarea sa intelectuală include familiarizarea cu domeniile istoriei, istoriei artei, antropologiei culturale și studiilor sistemelor complexe. Este profesor și conducător de doctorat la Universitatea de Artă și Design din Cluj, cu o experiență de 22 de ani în strădania de a servi studenților spre dezvoltarea lor intelectuală și profesională. A susținut cursuri de istoria artei, studii vizuale, curatorie și antropologie vizuală pentru studenții universității clujene, precum și cursuri de scurtă durată destinate celor interesați de domeniul artei și culturii, fără a fi profesioniști ai domeniului. A curatoriat peste 50 de expoziții de artă contemporană, mai ales realizată de artiști români de generație tînără, dintre care unii sînt astăzi nume de referința ale lumii artistice contemporane. Expozițiile sale au inclus însă și artiști-reper pentru arta românească a ultimelor cinci decenii, iar printre instituțiile care au găzduit expoziții create de el se numără Muzeul de Artă Cluj, Muzeul de Artă din Iași, Muzeul Brukenthal din Sibiu, muzeul MODEM din Debrecen, Galeria Mie Lefever din Gent, Galeria Sector 1 din București, Galeria Jecza din Timișoara, Palatul Culturii din Iași sau Galeria Casa Matei din Cluj. Este de asemenea autor al mai multor cărți și studii despre arta contemporană, critica de artă și curatorie, printre care se numără volumele „Offline. Critical texts” și ”The Coat of Many Colors. Essentialism versus Constructivism in Recent Definitions of Art”.
Erwin Kessler
Erwin Kessler (1967) este istoric de artă, curator și filosof român, critic de artă, doctor în filosofie.
Cercetător stiintific la Institutul de Filosofie al Academiei Române, critic de artă la Revista 22 si director-
fondator al MARe/ Muzeul de Artă Recentă, București (2018-2024).
A făcut studii de filosofie si de istoria artei la Bucuresti, Praga, Paris si Maastricht și a obținut D.E.A.
la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris. Este specializat în istoria, teoria si estetica artei
moderne și contemporane românești și universale.
A conferențiat, printre altele, la Universitățile Berkeley și Stanford, Kunstakademie Düsseldorf,
Lisabona, Stockholm, Helsinki, Louvain, Rennes, Varșovia, Poznan, Cracovia, Praga, Budapesta, Zagreb.
A organizat ample expoziții dedicate avangardei istorice sau artei contemporane în mai multe muzee din țară (MNAR, Brukenthal, Muzeul de Artă din Timișoara, Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul de Artă
din Cluj, Muzeul de Artă din Constanța etc.) și din străinătate – Museo Vittoriano din Roma, Muzeul de
Artă Modernă din Lisabona, Narodni Galerie din Praga, Bunkier Sztuki din Cracovia etc. A publicat mai
multe volume de istoria și teoria artei în țară și în străinătate. Cele mai recente apariții: ”Efectul Picasso”
(Vellant, 2023), ”Cei noi” (Vellant, 2024) si capitolul Seeing American Art and Feeling European
Influence, din Hot Art, Cold War: Supplements, Extensions, Alternative Narratives (Routledge, 2025).
Vlad Mureșan
Vlad Mureșan este licențiat în filosofie (UBB Cluj-Napoca), master în filosofie (Universitatea Poitiers), master în științe politice (EHESS – Paris) și doctorat în filosofie (UBB Cluj-Napoca). Lector universitar la Facultatea de Studii Europene. Este specializat pe filosofie clasică germană și pe filosofia religiei. A predat cursuri de filosofie, etică, politică. Ultimele cărți: Comentariu la Critica rațiunii pure (Presa Universitară Clujeană, 2019) și Critica rațiunii ecumenice (Ratio et Revelatio, Oradea, 2024). A predat cursuri despre Descartes, Spinoza, Kant (Critica rațiunii pure), Hegel (Fenomenologia Spiritului), Schopenhauer (Lumea ca voință și reprezentare) sau despre marxismul cultural. În prezent lucrează la o carte de filosofia istoriei.
Simona Preda
Doctor în istorie, lector la Facultatea de istorie, Universitatea din București, autoare a mai multor studii, articole și cărți despre istoria secolului al XX-lea. Volume: „Patrie română, țară de eroi” (2014), „Regina Mamă Elena. Mariajul și despărțirea de Carol al II-lea” (2018), „The Institutionalization of Indoctrination: An Exploratory Investigation Based on the Romanian Case Study”, (co-autor, alături de Dragoș Paul Aligică, Lexington Books – Rowman & Littlefield, 2022), „Queen Marie of Romania’s Fashion, Diplomacy, and Enduring Legacy: Reigning in Style” (Lexington Books-Rowman & Littlefield, forthcoming 2025), „Queen Marie of Romania. British Roots and Romanian Reign: A Story of Monarchy and Identity” (Routledge, forthcoming 2026)