2025
În tradiția filosofică occidentală, paradisul a fost adesea interpretat fie ca un loc concret, fie ca o stare de spirit sau un ideal utopic. Platon, de exemplu, vorbește despre o lume a ideilor, un tărâm al perfecțiunii pure, în contrast cu realitatea imperfectă a lumii materiale. În gândirea creștină medievală, paradisul este atât un loc al începutului (Grădina Edenului), cât și o promisiune eshatologică (Raiul).
Filosofi moderni și contemporani, precum Nietzsche sau Heidegger, au reinterpretat paradisul în termeni existențiali și metafizici, punând sub semnul întrebării ideea unei armonii pierdute și a unui viitor restaurator. Pentru Nietzsche, conceptul de paradis este o construcție morală menită să aline suferința umană, iar pentru Heidegger, nostalgia după un „paradis pierdut” este expresia alienării moderne față de ființă.
Dar paradisul apare ca un mit recurent în aproape toate culturile, reflectând nevoia umană de a explica originea, scopul și destinul umanității. Aceste mituri sunt adesea legate de ideea unei ruperi sau căderi – un eveniment prin care umanitatea pierde paradisul și este aruncată în lume, unde trebuie să se confrunte cu suferința, moartea și imperfecțiunea. Astfel, paradisul devine un simbol al nostalgiei colective, o reprezentare a unui timp și spațiu ideal spre care oamenii aspiră.
Cu toate acestea, în societățile contemporane, paradisul a fost transformat dintr-un ideal transcendent într-un ideal materialist – insulele exotice, comunitățile autosuficiente sau paradisurile artificiale create prin tehnologie sunt reinterpretări moderne ale aceleiași dorințe străvechi de evadare din realitatea cotidiană.
În filosofia politică, însă, paradisul se intersectează cu ideea de utopie – o societate perfectă, echitabilă și armonioasă. Dar istoria ne arată că multe încercări de a transforma utopia în realitate au dus la regimuri totalitare sau la opresiune, așa cum avertiza și Karl Popper. Prin urmare, paradisul rămâne un ideal mereu dorit, dar niciodată pe deplin realizabil.
Astăzi, sub dominația inteligenței artificiale, a transumanismului și a schimbărilor climatice, paradisul ia forme noi, conducând la următoarea întrebare: Este posibil să construim un paradis pe Pământ? Sau căutarea paradisului este, în sine, o iluzie necesară condiției umane?
Artiști
Vlad Nancă
Vlad Nancă (n. 1979) este artist vizual, cunoscut pentru lucrările sale care explorează spațiul public, memoria colectivă și granițele dintre artă, arhitectură și design. Activ încă din anii 2000 pe scena artistică românească, el reinterpretează simboluri locale și elemente de cotidian într-un registru conceptual și poetic. Practica sa combină instalația, obiectul și intervenția în spații urbane, fiind prezent în numeroase expoziții naționale și internaționale.
UAU
UAU Studio întruchipează o abordare instinctuală a designului ceramic, unde atingerea artizanului este impregnată în fiecare creație a artistei Vanessa Singenzia.
În centrul filozofiei UAU se află un devotament neclintit față de măiestria execuției. Această dedicare este țesută în însăși esența procesului nostru, dând naștere nu doar unor piese funcționale, ci și unor lucrări sculpturale și conceptuale.
Ema Cristescu
Cu o predilecție pentru experiențe poetice și filosofice, Ema Cristescu își manifestă lumea interioară prin ceramică într-o manieră fragilă.
Dana Catona
Dana Catona este artistă vizuală și poetă (n. în 1967, la Timișoara), absolventă a U.A.D. din Cluj-Napoca, actualmente conferențiar la Facultatea de Arte şi Design, Universitatea de Vest din Timişoara. Este inițiatoare a proiectului Pend din cadrul Facultăţii de Arte și Design, un spațiu de interacţiune între artiști și studenți. Participă la expoziții cu lucrări de ceramică, textile, pictură și grafică și este preocupată de explorarea conexiunilor dintre mediul vizual și cel literar și de cercetare a noilor paradigme ale ceramicii contemporane.
Ars_Ana
Ana Gurduza este o făuritoare de forme și idei, originară din Republica Moldova, stabilită în prezent la București. Practica sa artistică este centrată pe ceramică, un mediu al expresiei poetice care îmbină funcționalitatea cu povestea și profunzimea emoțională. Cu o formare în arhitectură și restaurare, sensibilitatea sa față de proporții, materialitate și istorie se reflectă astăzi în lucrul cu lutul — unde tactilitatea, imperfecțiunea și atemporalitatea devin instrumente esențiale. Alături de ceramică, pictura ocupă un loc important în limbajul său vizual, oferindu-i un spațiu pentru intuiție, explorarea culorii și rezonanță emoțională. Prin tușele de cobalt așezate pe suprafețe delicate, Ana explorează firele invizibile dintre memorie, frumusețe și ritualurile silențioase ale vieții cotidiene.
Procesul ceramic este unul lent, în care fiecare etapă este potențial fatală. În afara lentorii și a complexității procesului, conceptul de slow object este ilustrativ din perspectiva unui stil de viață antitetic demersului contemporan. Obiectele unice fac privitorul să se oprească, să atingă și să se îngrijească de un obiect investit cu timp și efort. Avem nevoie de artefacte care ne încetinesc viața, ne fac să fim atenți și să ne înconjurăm de frumos. Obiectele create de Ars_Ana sunt sustenabile în facere și în felul în care mor.
Ramona Biciușcă
Ramona Biciușcă (n. 1979, Iași) este artist vizual, ceramist și conferențiar doctor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Cu studii în România și Spania, cariera sa cuprinde ceramică monumentală, artă ambientală și participări la expoziții internaționale. Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici și colaborează cu galeria MAY din Paris. Lucrările sale, publicate inclusiv în AD France, sunt prezente în colecții prestigioase și proiecte de patrimoniu cultural din România.
FireKultur
Daniel Pop (n. 1976) este fondatorul grupului artistic Firekultur și designer specializat în mobilier și instalații ambientale din ceramică. Absolvent în restaurare de lemn policrom și cu un master în sculptură la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Daniel îmbină arta, designul și arhitectura în creații monumentale cu estetică brutalistă. A expus în numeroase proiecte publice din România, iar lucrările sale explorează potențialul transformativ al materialelor prin texturi și glazuri vulcanice unice.
Ilinca Aldea
Ilinca Aldea este studentă în anul I de master, specializarea ceramică a Facultăţii de Arte VIzuale şi Design George Enescu din Iaşi. Lucrările sale explorează domeniul fantasticului, dezvoltând o pasiune pentru a crea fiinţe şi creaturi imaginare. Universul său prinde contur atât prin intermediul formelor modelate din ceramică, cât şi prin tehnicile grafice de desen. Atenţia pentru detalii accentuează sensibilitatea studentei şi conferă fiinţei reprezentate veridicitate şi personalitate.
Codrina Dragomir
Codrina Dragomir este studentă în anul I de master la specializarea Artă Murală – Ceramică din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, după ce a absolvit aceeași secție în 2024. Practica sa artistică explorează pictura în acrilic, performance-ul cu materiale neconvenționale și ceramica modulară cu structuri organice. Interesată de expresivitatea materialelor și de teme onirice și spirituale, Codrina își propune să dezvolte un parcurs profesional în zona artelor vizuale și a pedagogiei artistice.
Cătălin Filip
Cătălin Filip (n. 1989) este un artist și designer român, stabilit în Marea Britanie, specializat în arta ceramicii. Ca ceramist autodidact, Cătălin lucrează cu lutul într-un mod intuitiv și experimental, bazându-se pe încercare și eroare pentru a dezvolta tehnici neconvenționale care îi permit să obțină formele dorite. Obiectele sale ceramice, cu o dimensiune sculpturală accentuată, sunt inspirate de mișcările organice și de distorsiunile întâlnite în mediul natural.
Cu o formare în arhitectură, Cătălin îmbină viziunea artistică cu designul funcțional, creând lucrări care echilibrează forma și funcționalitatea. În ultimul an, lucrările sale au fost expuse în Marea Britanie, Olanda, Grecia, România și Mexic.
Victoria Finala
Victoria Finala este artist vizual și ceramist, concentrată pe creația de obiecte sensibile la textură și gestualitate. Lucrările sale explorează forme organice și procese naturale, cu o atenție deosebită pentru echilibrul dintre fragilitate și forță. Activă în expoziții și proiecte de artă contemporană din România, Victoria abordează ceramica ca pe un spațiu viu de experimentare și expresie poetică.
Maria Staicu, Kalut Ceramics
Maria Staicu este un artist vizual care lucrează primar în ceramică, fiind cunoscută sub numele de Kalut Ceramics. Abordează lutul într-o maniera intuitiva, ghidată de proprietățile specifice ale materialului. Prin forme neregulate, culori contrastante și combinatii de glazuri neașteptate, obiectele astfel create blureaza granițele dintre funcțional și decorativ. Fiecare creație este produsă manual și emana o energie proprie.
Ioana Bogin
Pasiunea ei pentru ceramică îmbrățișează asimetria și frumusețea brută a naturii, lăsând lutul să o ghideze în descoperirea formei sale unice. Folosindu-și în principal mâinile, își modelează creațiile, apelând ocazional la unelte din lemn pentru a adăuga texturi și detalii subtile, rezultatul fiind o simplitate pătrunsă cu eleganță.
Cu o inimă aliniată minimalismului, își găsește inspirația în imperfecțiunea frumuseții, țesând împreună firele atemporalului și modernului. Lucrările ei reflectă diversele forme și culori ale naturii, creând obiecte care nu doar că îmbogățesc viața de zi cu zi cu frumusețe, ci invită și la reflecție și conexiune.
Ioana Mincu
Ioana Mincu (n. 2001) este o artistă vizuală a cărei practică explorează un univers de mitologii personale, caracterizat de o fascinație nealterată, uneori naivă, față de lume. Lucrările sale iau diverse forme, de la desen și pictură tradițională la ceramică, video și instalație.
Inspirându-se din credințele animiste ale copilăriei, natură, basme și desene animate, ea folosește fantezia și evadarea nu ca pe o detașare oarbă de realitate, ci ca pe un mod de a cultiva conexiunea și aprecierea ecologiilor de mediu, sociale și mentale. Creaturile sale magice ies tiptil din imaginație și se revelează în decoruri cotidiene, ca simboluri ale interconectivității invizibile care ne înconjoară.
Cu o specializare în Ilustrație la University of the Arts London (2019–2023), lucrările sale au fost expuse în cadrul STOL Collective la Galeria Suprainfinit din București. De asemenea, a avut prima sa expoziție personală la Out House Gallery din Londra, precum și o altă expoziție solo, „What Knots Knot Knots”, la Atelier 35 din București.
Atelier SURSUR, Iași
Atelier SURSUR este un studio de ceramică contemporană din Iași, axat pe creații care investighează texturile naturale, formele imperfecte și relația dintre funcționalitate și expresivitate. Printr-un proces de lucru intuitiv și experimental, Atelier SURSUR propune obiecte care aduc poezia materiei în cotidian, printr-un limbaj ceramic sincer, sensibil și profund conectat la ritmurile naturii și ale vieții de zi cu zi.
Surrogate Selves
Surrogate Selves este un proiect de obiecte funcționale din ceramică lucrate manual, inspirate de anatomia umană, coafuri și personaje fictive, care ne pot reflecta sau pot deveni extensii ale sinelui nostru. Povestea din spatele fiecărui obiect explorează ideea de identitate, modul în care aceasta este construită și transformările prin care trece. Aceste obiecte de uz casnic sunt concepute pentru a ne ajuta să formăm o legătură nouă între noi și lucrurile cu care interacționăm zilnic, învățându-ne în mod inconștient corpul să vadă și să atingă obiectele personale într-un mod diferit.
Diana Vasilescu
Diana Vasilescu (n. 1989) este artist vizual, absolventă a masteratului în Grafică la Universitatea Națională de Artă din București. Practica sa artistică se concentrează pe desenul pe hârtie, explorând teme precum intimitatea, corporalitatea și relația dintre individ și colectiv. Interesată de legătura dintre artă și educație, Diana desfășoară activități pedagogice și ateliere creative pentru copii. Lucrează în medii variate – de la ceramică și linogravură la graphic design – dezvoltând colecții de obiecte artistice din porțelan, gresie sau plexiglas. A expus în spații independente precum Goodbuy Gallery și Suprainfinit Gallery din București și a participat la evenimente de artă și design contemporan.
Ana Maria Ariciu
Ana-Maria Ariciu (n. 1976, Alba-Iulia) este artist vizual și ceramistă, absolventă a Facultății de Artă Decorativă și Design, secția Ceramică, din cadrul Universității Naționale de Arte București (promoția 2002). Expune constant din 2003 în cadrul filialei U.A.P. Alba-Iulia și în numeroase expoziții colective și personale la nivel național, printre care: Salonul Artă Transilvană, Salonul de Artă Decorativă Cotroceni, Elite Art Gallery București, Museikon Alba-Iulia. Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România din 2011 și a participat la tabăra de ceramică „Human” de la Cucuteni, Iași. Practica sa artistică explorează relația dintre memorie, obiect și identitate.
Sandra Berghianu
Sandra Berghianu este o ceramistă stabilită în București cu formare în Japonia și Londra.
Ea creează piese sculpturale inspirate de imperfecțiunile și formele unice găsite în natură, pe care le caută ca un exercițiu de observație și fericire; o nevoie de a găsi frumusețea în mediul înconjurător, ca un răspuns la evenimentele mai mari ale lumii cu care ne luptăm cu toții să ne implicăm, în special cele care sunt urâte sau neplăcute.
Lorena Rode
Lorena Rode este o artistă stabilită în Rotterdam. Munca ei încearcă să înțeleagă spațiile comune dintre oameni și lumea naturală, ghidată de grija ei profundă pentru simbioză și de fascinația pentru cunoașterea mai mult decât umană. Munca ei se defineste prin fluiditate și joacă, creând obiecte adesea realizate dintr-o combinație de diverse materiale, inclusiv sticlă, lână și ceramică.
Martina Farrugia
Martina Farrugia (1998) este un designer care își împarte munca și spațiul creativ între Malta și Țările de Jos. Cu experiență în istoria artei, arheologie și artă digitală, practica ei artistică actuală explorează moștenirea culturală materială și memoria colectivă, transpunând cercetările și descoperirile ei prin fabricarea lutului.
Javier Posac
Javier Posac a urmat Designul Industrial la Universitatea din Zaragoza și la Politehnica din Torino. În 2016 a început cursurile de ceramică la Școala de Arte din Zaragoza, acestea încheindu-se în 2019, cu un stagiu la Atelierul Școlii de Ceramica din Muel.
El îmbină două tipuri de muncă. O linie utilitară, practică, realizată în principal prin aruncarea lutului la roată. Iar o a doua linie mai personală, bazată pe forme fluide și organice, construită print ciupirea unor porții mici de lut. Folosește în principal porțelan și argilă locală, pe care o extrage din împrejurimile atelierului său. Javier este inspirat atât de natură cât și de piesele tradiționale folosite de civilizațiile antice pentru transportul mărfurilor de-a lungul Mării Mediterane.
Constanze Abroell
Primul contact serios cu lutul pentru Constanze a fost în timpul studiilor sale de artă. Intenția ei era să studiez pictura, dar apoi a descoperit ceramica la școala de artă. Lutul este un material foarte plastic si maleabil, oferind nesfarsite posibilități. Artista a început să transform picturile sale bidimensionale în sculpturi sau instalații tridimensionale.
Pentru Constanze, natura este cel mai mare designer.
În arta sa, colecteza impresiile pe care le-a adunat din natură sau ideile pe care le are despre imaginile de la microscopul electronic pentru a le transforma în propria sa lume a organismelor.
Olga Iacovlenco
Lucrările artistei sunt o explorare a formelor organice și a frumuseții fragile a lumii naturale. Ghidată de dorința de calm și liniște, ea căuta să evoce un sentiment de pace și armonie prin creațiile sale minimaliste. Fiecare piesă este o meditație asupra naturaleții, o invitație la contemplare și o întruchipare a conștiinței.
Procesul său creativ este înrădăcinat în simplitate. Lucrând cu argila într-o tehnică simplă de construcție manuală, Olga da ființă sculpturilor, spirală cu spirală, încet și cu atenție. Din schimbul tăcut cu materialul, contururile și formele se manifestă într-o prezență durabilă. Este procesul de vizualizare a informațiilor intelectuale, emoționale și senzuale în spațiul tridimensional. Acest mod de realizare permite fiecărei piese să spună povestea devenirii sale.
Janice Cormier
Janice este un artistă interesată de subiecte precum umanitatea și natura. Opera ei sculpturală servește pentru explorarea unor teme precum conexiunea, emoția, apartenența și apartenența unui loc. Călătoria creativă a artistei începe de obicei în aer liber. Momente de rătăcire prin păduri, explorarea țărmurilor stâncoase și găsirea unor obiecte naturale sunt combustibil pentru practica ei creativă. Janice adună elemente naturale, sălbatice atât pentru inspirație, cât și pentru explorare acestora în studioul personal. Ea experimentează cu argile sălbatice, roci, minerale și cenușă de lemn. Fiecare poartă semnele și poveștile specifice anumitor locuri în diverse timpuri.
Arhitect
Carina Lăcătușu
Ana Carina Lăcătușu a absolvit cursul de Arhitectura de Interior la Oxford School of Architecture (OBU), Marea Britanie, în 2022. În 2023, s-a alăturat echipei Romanian Creative Week. În 2024, în cadrul celei de-a 4-a ediții a festivalului, a curatoriat The Living Thread/ o expoziție live. The Living Thread invită persoane din toate colțurile lumii să colaboreze la cusutul unei singure, unice bluze românești. Proiectul este acum într-o călătorie globală, îndeplinindu-și misiunea simbolică de a completa această lucrare de artă colectivă.
Carina a studiat conceptul de „furnitecture” și integrarea sa eficientă în diferite spații, fiind puternic influențată de natură, artele vizuale și identitatea culturală în procesul său creativ. În prezent, se concentrează pe explorarea unor perspective noi în designul de expoziții, scenografie și designul de mobilier.
Curatori
Caterina Pruteanu
A absolvit Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași cu specializarea Teatrologie – Jurnalism cultural, continuându-și apoi studiile la programul de masterat din cadrul Universității din București, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, la specializarea Societate, Multimedia, Spectacol.
A coordonat mai multe proiecte culturale, iar în prezent este fondatoarea și curatoarea festivalului ACT – arthouse cinema&theatre și parte din echipa emisiunii TV Starea Nației (cu Dragoș Pătraru).
Adina Orboi
Adina Orboi este fondatoarea conceptului Muse um, un brand care are la bază valori etice și grija față de oameni, animale și natură. În experiența sa profesională, a studiat Designul Vestimentar atât la Licență cât și la Master, lucrând mai apoi pentru un brand sustenabil din Amsterdam ca Head Of Design. Parcursul Adinei este specializat în materialele inovatoare precum piele biodegradabilă din măr, cactus sau alge, colaborând cu diferite brand-uri, furnizori, dar și cercetători din industria modei sustenabile.
În prezent, Adina locuiește în Rotterdam, dezvoltând colaborări interdisciplinare cu alți artiști locali și internaționali, având ca punct de plecare întrebarea: Cât de mult luam și cât de puțin oferim înapoi naturii? Fiecare proiect trece prin mâinile Adinei, focusându-se pe revalorizarea materialelor textile într-un mod blând și organic. În cadrul RCW este co-curator al secțiunii de ceramică contemporană, LUT – Contemporary Ceramics.