New Media District

Starea de afect ne este cunoscută încă din primele momente ale vieții și este procesată pe întreaga sa durată. Într-un fel, toate bucuriile și neajunsurile noastre sunt profund ancorate în prezența mai intensă sau mai palidă a afectivității. Pe parcursul vieții, identificăm multiple valențe ale afectivității, care se manifestă în relațiile cu persoanele cu care interacționăm, cu obiecte sau în cadrul experiențelor senzoriale temporare. 

În cadrul New Media District 2025, conceptul curatorial se concentrează pe multiplele sensuri și interpretări ale stării de afect, unde trăiri precum iubirea și opusul acesteia construiesc o imagine generală asupra a ceea ce avem și a ceea ce ne lipsește. 

Artiștii invitați explorează prin proiectele propuse o formă a memoriei afectivității, cum ne definește emoția în relație cu raționamentul și ce realități generează acestea.

Procese Afective:

Artista Raluca Andreea Orlanschi construiește o serie de molecule ale afectivității, unde spectatorul poate colecta momente de solitudine și serenitate prin interacțiunea cu piesele amplasate în spațiul NMD.

Uneori, apropierea sau validarea față de semenii noștri poate reflecta în noi golurile afective de care nu suntem conștienți. Aceste dinamici sunt explorate în lucrarea interactivă Feelings a artistei Georgea Dura, unde afectivitatea devine o monedă de schimb. Aceeași preocupare o regăsim și în lucrarea VoiD a bursierului Robert Rusu, a cărei instalație sondează înțelegerea vidului interior ca un proces de pierdere a căldurii și a emoțiilor care ne fac umani. 

Nevoile noastre primare țin de apropiere și tactilitate, aspecte care devin preocupări pentru artista Larisa Natalia Danilov, prin proiectul ei „Love Box”, care evidențiază importanța atingerii și a conexiunii umane, într-o experiență sinestezică și reactivă. 

Momentele încărcate de experiențe afective sunt efemere, existând doar ca amintiri sau ca obiecte investite cu semnificații afective. Astfel, artistul Grafo propune publicului interacțiunea cu o casetă audio gigantică, pe care ascultătorii o pot derula pentru a revela poveștile sau experiențele afective ale noastre. Legătura cu obiectul însuși totodată creează o punte nostalgică către o formă tehnologică apusă, dar care, la rândul ei, este încărcată cu o memorie colectivă. Pe același filon, artistul Cătălin Marinescu, câștigătorul premiului de creativitate NMD2024, propune pentru această ediție explorarea poveștilor de dragoste dintre om și obiect, creând o instalație interactiv-performativă, o expresie a unui

stand de talcioc futuristic, unde obiectele tranzacționate devin elemente identitare, punând în discuție fragilitatea afectivității, și totodată raportarea la social media ca fenomen tranzacțional al individualității noastre.

Fragmentarea identității colective în identități singulare și viceversa poate constitui un barometru al propriilor dinamici sociale, un aspect tratat foarte inteligent și sensibil de către artistul Radu Martin. Lucrarea sa reconstituie, sub forma unei butaforii, un bloc vechi comunist, în care poveștile oamenilor și intimitățile lor emoționale se dezvăluie prin ferestre. Aceeași temă a identității fragmentate este abordată și de artistul Andrei Botnaru, a cărui lucrare propune construcția unei oglinzi digitale cu perspective simultane macro și micro, unde privitorul devine atât pixelul cât și imaginea de ansamblu.

Ce formă ar putea să aibă o emoție, având în vedere că emoția nu posedă caracteristici materiale? Senzația unui gând, ideile sau trăirile devin metoda prin care artistul Andrei Scânteie traduce afectivul într-o formă cubică, care captează astfel de manifestări ale emoției.

Obiectele devin artefacte ale memoriei personale, dar și ale memoriei colective, iar artistul Marian Mina Mihai este interesat de această formă de comunicare. Marian investighează forma comunicării verbale prin instalarea unui telefon clasic cu disc, și propune publicului un dialog atât cu obiectul, cât și cu voci ale trecutului, prezentului și viitorului. Cuvântul sonor poate veni cu propria încărcătură tonală empatică, unde mesajul este augmentat prin armonie sonoră și vibrație.

Sonoritatea și vizualitatea devin astfel principalele instrumente de decodificare a mostrelor de afectivitate, lucru surprins foarte sensibil și spectaculos de către artista Ioana Rusu, care arhivează în recipiente cu fluide reprezentări ale imaginilor generatoare de nostalgie. Imaginile sunt prinse în vârtejul acelor fluide, acționate manual de către privitor, așa cum memoria afectivă și nevoia acesteia sunt căutate obsesiv de către ființa noastră.

Structura unei frecvențe sau vibrații poate crea experiențe sinestezice în mentalul spectatorului, recontextualizând formele de percepție ale mediului cotidian. Artiștii Lucian Matei (Noieseloop), Denis Bolborea (Kablat), Tony Macbela și Anton Petruț caută forme ale interacțiunii umane în vibrații sonore sau luminiscente. Lucian Matei traduce într-o instalație de lumini dinamică, fluctuația afectivității în care gravităm cu toții, iar Anton Petruț concentrează în interiorul unui ochi percepția elementelor primare cu care suntem interconectați. Tony Macbela, prin lucrarea The Space Between Us, vorbește despre un proces de revelare care apare în momentul proximității umane, iar Denis Bolborea, prin happening-ul său interactiv, invită publicul la explorarea propriilor voci și sunete, în construcția unui performance live colectiv.

Totuși, ansamblurile mai abstracte și mai ambigue, au nevoie de o recodificare sau reinterpretare simbolică a simbolurilor perceptorilor. Artista Carina Burghelea aduce simbolul inimii în discuție ca element radiant al emoției umane, iar artistul Andrei Lazăr propune o fragmentare a organelor senzoriale (ochi, nas, urechi, gură) și reconfigurarea lor într-o explorare spațială și tactilă.

Ca în fiecare an, New Media District alocă o serie de burse unor studenți de la Universitatea Națională de Arte George Enescu, departamentul de Fotografie, Video și procesarea computerizată a imaginii, pentru realizarea unor teme de cercetare artistică și dezvoltarea proiectelor personale racordate la conceptul curatorial. Proiectele studenților Traian Isaila, Mengheris Monica, Cezara Pataliga, Andrei Popovici, Calin Ursutu, Danila Ioan Daniel investighează formele percepției realității imediate și dinamicele comunicării digitalizate, având ca scop reformularea raportărilor la modul în care noi interacționăm și consumăm propriile vise, frici sau curiozități într-un spațiu din ce în ce mai suprasaturat de informații fluctuante. Aceeași preocupare o putem regăsi și în lucrările artiștilor Radu Alexandru și Alex Silion, unde realitățile pe care aceștia le creează devin procese de simbioză între expresia umană și delirul tehnologic.

Formele afective pot fi traduse din multe perspective, fie că vorbim de cuvânt, obiect, vibrație, percepție, toate aceste elemente pe care noi le aducem în combustia noastră interioară, dar care toate au la bază o nevoie de apropiere, de conexiune. Mișcarea corpului este o formă de afectivitate către noi înșine, un gest afectiv în care spectatorul își explorează propria prezență. Performance-ul Bad Mama, gândit de coregrafa Valentina de Piante, Alexandros Raptis, Denis Bolborea, aduce în fața publicului o experiență viscerală a propriului corp și explorarea mentalului în raport cu acesta. Focalizarea către forme de expresie corporală în raport cu input-ul tehnologic este explorată și de coregrafii Alice Veliche și Radu Alexandru, acompaniați de arhitecta Ana Călinescu, care împreună construiesc un cub al mișcării, un fragment condensat al distanțării și al apropierii într-un spatiu comun.

Totodată, New Media District susține în fiecare an mișcarea artistică new media din Iași, și anume atelierele de creație New Media Jam, fondate și susținute de artiștii Dromp și Graffo. Echipele de la NMJ 1 (Ilinca Popescu, Lavinia Roman, Dragoș Silion), NMJ 2 (Anton Petrut, Marius Brăsoveanu) și NMJ 3 (Ioana Rusu, Mihaela Lungu, Florin Nichifiriuc) vor participa cu trei proiecte inovatoare în ediția de anul acesta. Pe lângă implicarea comunității în procesul expozițional, NMD își propune să evolueze ca platformă interdisciplinară și prin implicarea instituțiilor de învățământ de profil din țară. În ediția de anul acesta, sunt invitate și proiecte ale studenților de la Centru Cinetic / UNATC, București (Andrada Baleanu, Alexu Manolache, Tony Deaibe, Orsi Rend, Mara Olaru, Lorena Cocora).