Echoes of a precious mind

Felix AFTENE

FELIX AFTENE locuiește și lucrează în Iași, dar are o activitate artistică susținută pe scena națională și internațională în diverse medii – pictură, sculptură, pictură murală, new media. În 1996 a absolvit cu cel mai mare succes Academia de Arte „George Enescu” din Iași, secția Pictură Murală. În 2016 a obținut doctoratul în arte vizuale la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași cu o lucrare dedicată artelor vizuale contemporane. A avut peste 40 de expoziții personale în spații muzeale sau galerii de artă internaționale din țară și din Austria, SUA, Marea Britanie, Grecia, Germania, Elveția, Franța, Italia, Spania, Canada, Danemarca, Ungaria, Israel, Moldova. În 2016, i s-a acordat Premiul Național de Pictură al Academiei Române de Arte Frumoase și a primit peste 40 de alte premii și distincții pentru activitatea sa artistică la nivel național și internațional.

Vladlen BABCINEȚCHI

Vladlen BABCINEȚCHI
(născut 1983-)

Artist, sculptor, manager cultural, curator al Centrului Internațional de Artă Contemporană -Baia Turcească din Iași

„Un sculptor din generația de mijloc, Vladlen Babcinețchi, produs al școlii ieșene de sculptură, elev al lui Ilie Bostan, creator prolific, infatigabil, izvoditor de limbaj tridimensional original, într-un melanj de o remarcabilă forță artistică a figurativului clasic cu formele vechi de artă și cu non figurativul contemporan, artist nu doar al turnului de fildeș, ci și om al cetății, a avut ideea de a transforma Iașii, nu numai prin galeriile sale, ci prin toate edificiile definitorii, istorice, sau contemporane, dar și prin toată cuprinderea urbană, de la piețe la parcuri, într-o scenă uriașă, de dimensiuni rar întâlnite, a sculpturii românești.”
Scriitor Grigore ILISEI

Cătalin BĂDĂRĂU

Cătălin Badarau (n.1981) a absolvit Universitatea Națională de Arte, Facultatea de Arte Plastice, cu un masterat în sculptură și un doctorat în arte vizuale. Lucrările lui Badarau evocă vulnerabilitatea ființei umane în diferite contexte sociale, prin obiecte și instalații (uneori cinetice) realizate din materiale neconvenționale, precum silicon, burete, sticlă, metal. În prezent predă la Universitatea Națională de Arte, Departamentul Sculptură.

Cătălin Bădărău trăiește și lucrează în București.

Gabriel BLAGA

Gabriel Ioan Blaga s-a născut la data de 25 august 1981, în Pașcani, județul Iași. A urmat cursurile Liceului de Informatică „Spiru Haret” din Suceava, absolvind în anul 2000, iar ulterior a studiat la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, promoția 2005.

Parcursul său artistic a început să prindă contur începând cu anul 2017, prin activități în domeniul designului industrial, desfășurate până în 2021. Din anul 2020 și până în prezent, s-a dedicat creației de sculpturi realizate prin tehnici de sudură și forjare, lucrările sale regăsindu-se în colecții particulare.

În anul 2025, a participat la expoziția „Sincretism Vizual”, organizată la Muzeul Satului din București, unde a expus lucrări de sculptură. În același an, a susținut o expoziție personală intitulată „Anatomia unei conștiințe”, prezentând sculpturi forjate ce explorează teme introspective și expresive.

Activitatea sa artistică include și participarea la numeroase festivaluri și evenimente culturale. În 2019, a realizat trofeele pentru festivalul „Serile Filmului Românesc”. A fost prezent la edițiile din 2020 și 2021 ale „Miss URF”, unde a participat la workshopuri și a expus sculpturi din zona Scrap Art. În 2021, a expus lucrări de sculptură sudată în cadrul festivalului „Rocanotherworld”.

În 2024, a participat la „Romanian Creative Week” cu lucrarea de sculptură cinetică stradală „Sphere in Motion”. În 2025, a fost inclus în cadrul evenimentului „Luna Sculptorilor Români”, unde a expus o selecție de lucrări reprezentative.

Prin abordarea sa artistică, Gabriel Ioan Blaga explorează relația dintre material, formă și expresie, dezvoltând un limbaj vizual propriu în sfera sculpturii contemporane.

Dumitraș FLOCEA

Flocea Dumitraș n.2002 este un tânăr din Republica Moldova care în prezent este student în anul III la secția de sculptură în cadrul Facultații de Arte Vizuale și Design din Iași. Participant ca asistent al sculptorului Dumitru Verdianu în cadrul simpozionului de sculptură ,,Sculpture OPEN AIRport”, coautor al lucrării ,,Glosaa” alături de autorul Vladlen Babcinețchi în cadrul taberei de sculptură din Ungheni, și autor al sculpturii ,,Uniune” în cadrul taberei de sculptură din Râmnicu Sărat.

Iustinian FUNIE

Iustinian Funie, nascut pe 25.08.1999, sculptor figurativ, autorul cartii ,,The Forbidden Anatomy”

comanditari:
Balenciaga-2022, 2023
Travis Scott-2023, 2025
Nike-2024,
Kanye West(YE)-2024, 2025
FKA Twigs-2025
Gucci-2025
Lululemon-2026

alte mentiuni: Nik Kosmas, Hugo Comte, Vasilli Stratton, Oliver Laric

Vasile GORDUZ

Vasile Gorduz s-a născut la Trifești/Orhei, în Basarabia, la 8 octombrie 1931. Venit la București în adolescență, elev eminent al Colegiului Sfântul Sava, tânărul Gorduz rămâne în țară după instalarea regimului sovietic în Basarabia. Studiază la Academia de Arte frumoase din București, la clasa profesorului Ion Lucian Murnu, pe care l-a evocat apoi, cu mult atașament, ca maestrul său. În anii ’60 e parte a cercurilor artistice boeme bucureștene, prieten cu poeții Nichita Stănescu și Nicolae Labiș. Căsătorit cu sculptorița Silvia Radu, își concentrează eforturile și energia vitală pe studiul și practicarea sculpturii, într-un demers solitar și discret, care avea să-l caracterizeze până la sfârșitul vieții. Începând cu anul 1968, expune alături de colegii de breaslă în țară și în străinătate. În 1981 este membru fondator al Grupării 9+1, împreună cu alți intelectuali români, pe care îi lega preocuparea pentru spiritualitatea creștină: Horia Bernea, Florin Ciubotaru, Sorin Dumitrescu, Andrei Pleșu, Horea Mihai, Marin Gherasim, Napoleon Tiron, Bata Marianov, Doru Covrig. Abia în 1992 realizează prima expoziție personală, la îndemnul prietenului și colegului de breaslă Sorin Dumitrescu, în spațiul Galeriei Catacomba. Tot Sorin Dumitrescu realizează și singurul studiu de amploare asupra operei artistului, ”Gorduz – de la idee la arătare – 7 lecții de a face artă”. După 1990, aflat deja la vârsta maturității artistice depline, prețuit în breaslă și în mediile culturale elevate, Vasile Gorduz este adus în lumină prin câteva comenzi de for public, prin care și-a dat măsura excelenței sale artistice: Monumentul lui Traian (cu exemplare în spațiul public la Roma și la Sevilla), Monumentul lui Eminescu (expus în spațiul public la Montreal), portrete ale unor personalități culturale de prim rang: Petre Țuțea, Mircea Eliade (expuse în spațiul public la București). Un maestru al portretului și al compoziției, Vasile Gorduz își începe la rândul său cariera de profesor în 1990 la Academia de Arte Frumoase din București, unde formează câteva generații de studenți, până în anii 2005. Pune accent pe studiul după natură și cercetarea artei vechi, cultivă seriozitatea și responsabilitatea extremă în fața actului artistic. Își petrece ultimii ani măcinat de o boală grea și trece la cele veșnice la 12 decembrie 2008. Este înmormântat la Mănăstirea Pătroaia, pe care a ctitorit-o alături de soția lui, Silvia Radu, plecată dintre noi în anul 2025.

O primă retrospectivă Vasile Gorduz are loc în 2010 la Palatul Mogoșoaia, fiind inaugurată de istoricul de artă Dan Hăulică. Abia în anul 2019, parte din operă este expusă din nou la Muzeul Național al Bucovinei. Fundația Amzei împlinește un demers de maximă importanță pentru opera și memoria artistului Vasile Gorduz. O colecție de peste 30 de lucrări va fi expusă permanent la sediul fundației și va fi însoțită de alte acțiuni de documentare și promovare a operei marelui artist, așezat de istoricii de artă alături de Constantin Brâncuși, Dimitrie Paciurea, George Apostu în pleiada sculptorilor excepționali pe care i-a dat România secolului al XX-lea. Totodată, prin expunerea prezentă, Vasile Gorduz își va continua, postum, prin opera sa, demersul pedagogic de formare a generațiilor următoare de sculptori.

O notiță care definește întru totul conceptul lui Vasile Gorduz despre artă, a fost notată de artist în 1982 pe un bilețel: Arta nu trebuie făcută ca să placă lumii ci ca să fie o lecție pentru cei ce vor s-o facă.

Costin IONIȚĂ

Costin Ioniță (n. 1978), a absolvit Universitatea Națională de Arte din București, MA Sculptură 2004. Expune încă din studenție și este multiplu recompensat cu premii și burse pentru practica sa artistică. Realizează opere monumentale pentru spațiul public sau privat și monumente de for public.

Ioniță folosește adesea în opera sa simboluri mitologice, abordate într-o manieră contemporană, materiale clasice, contemporane sau neconvenționale. Artistul este într-o continuă căutare de tehnici și materiale noi sau reciclabile și preferă ca mijloc de expresie figurativul monumental de inspirație clasică.

Costin Ioniță jonglează cu materia și ideile, rezultatul fiind întotdeanua lucrări spectaculoase ce contextualizaează societatea contemporană.

Bianca MANN

Bianca Mann este sculptoriță, absolventă a Universității Naționale de Arte din București, cu un Master în Sculptură sub îndrumarea profesorului și sculptorului Aurel Vlad. Obține doctoratul în Arte plastice și Decorative cu teza ,,Masca în Sculptură” având ca profesor coordonator pe artista vizuală Marilena Preda Sânc.

Activă în lumea artei prin colaborări cu Galeria H art (RO), Galeria Mobius (RO), Go Contemporary (RO), Galerie#23 (DE) participă în numeroase expoziții personale sau de grup, naționale și internaționale.

Bianca Mann trăiește și lucrează în București.

Florin MARIN

Născut la 27 septembrie 1977,Galați,
Trăiește și activează ca artist vizual în Cluj-Napoca
Licențiat și absolvent de master la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca
Conferențiar Univ. Dr.-specializarea sculptură UAD Cluj, Decan al Facultății de Arte Plastice
Membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Cluj
Expozițiile artistului Florin Marin se concentrează pe dinamismul unor concepte și viziuni artistice pe care dorește să le prezinte în cadrul unor expoziții personale tematice.
În expozițiile de grup se remarcă prin prezența sa cu lucrări în contexte diferite, urmărind subiecte actuale în transpuneri sculpturale si de instalație. În spațiile internaționale a activat în expoziții urmărind proiecte în care a desfășurat segmentele unor serii de lucrări recontextualizându-le.

Mircea ROMAN

Mircea Dorel Roman este al doilea copil al tehnicianului silvic Alexandru Roman, „om plin de umor sec și, uneori, negru, dacă renunța la tăcere”, și al Irinei Roman, născută Șovrea, muncitoare, „mare iubitoare de flori și de muzică. O femeie înzestrată cu un umor debordant și un deosebit simț al comunicării”.[3] Din 1961 familia Roman se mută la Târgu Lăpuș, „orașul devenind, astfel, leagănul de neuitat al copilăriei”.[4] Frecventează cu regularitate cinematograful orașului, fiind deosebit de interesat de filme, în general cu teme istorice. În acea perioadă vede, de această dată la televizor, filmul Lust for Life despre viața lui Van Gogh, regizat de Vincente Minnelli și George Cukor și în interpretarea magistrală a lui Kirk Douglas. Viața marelui pictor accentuează empatia adolescentului Roman pentru drama umană și socială pe care o trăiesc semenii lui, dar și pentru suferințele ființelor din preajmă. Datorită acestui film, ia hotărârea să se dedice artei, având în fratele său mai mare un protector constant, precum Van Gogh, patronul său spiritual, avea în Theo.[5] Între 1973 – 1977 este elev la Școala de Arte din Baia Mare. Aici este coleg de clasă cu Zoltan Feher, Otilia Pop, Ștefan Maghiar, Adrian Oțoiu, Ion Bovlean, Cornelia Precup, Ligia Todea. Datorită profesorului Carol Kadar, trece de la pictură la sculptură. Profesorul Carol Kadar îl pregătește în vacanțe, dându-i spre studiu câteva diapozitive din arhiva personală ce reprezentau cu precădere reproduceri după arta precolumbiană, egipteană antică, greacă și romană.[6]

În 1980 intră la Institutul de Artă „Ion Andreescu” din Cluj, Clasa Sculptură. Printre profesorii remarcabili de a căror îndrumare beneficiază se numără: Artur Vetro, modelaj și compoziție, Egon Marc Lowith, desen, modelaj, compoziție, Eugen Gocan, compoziție, și Jeno Korondy, tehnica materialelor. Se apropie afectiv și artistic cel mai mult de Eugen Gocan, „adept al unei sculpturi cu accente expresioniste bine temperate și cu multe personaje”, și de Jeno Korondy. Pe ultimul îl consideră adevăratul său mentor.[7]

După facultate, în 1984, singurul loc de muncă care i s-a oferit a fost la întreprinderea Marmura București, ca cioplitor la normă. Apoi a ajuns să lucreze cu Anca Petrescu, la machetele pentru Casa Poporului, cu un salariu mic, de stagiar, 1800 de lei.În toamna anului 1984, se încadrează în „câmpul muncii”, după o repartiție la Întreprinderea „Marmura” din București. Din salariul de stagiar a putut să-și închirieze o cameră pentru lucru și dormit. Realizează primele desene pentru proiectul „Radiografii”, realizat în bronz doi ani mai târziu.[8] Învecinarea atelierului cu Cimitirul „Bellu” a însemnat pentru sculptor un alt mod de contact cu arta. Merge în cimitir ca să cerceteze „toate formele de sculptură existente”, fascinat de calitatea operelor aflate acolo, lucrările lui Gheorghe Anghel și Ion Vlad fiind în mod deosebit contemplate.[9]

După prima sa expoziție și-a dat demisia, căci se considera artist. Abia după mai mulți ani a ajuns la Londra, câștigând bursa de la Delfina Studio, așa că, începând cu anul 1992, Mircea Roman a locuit și creat la Londra. În 2007, după 14 ani petrecuți la Londra, Roman și-a mutat atelierul la București.[10]
Este singurul sculptor român, care a câștigat Premiul pentru Sculptură al Trienalei de la Osaka, cel mai mare premiu de acest fel din lume, la ediția din 1992[11] (premiu de achiziție în valoare de 80.000 de dolari[12]).

Mircea Roman a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai sculptorului Paul Neagu.

Lucian S. RADU

Artistul multidisciplinar LUCIAN RADU (născut în 1986 la Iași) și-a construit o fundație teoretică solidă prin studii academice în domeniul artelor plastice, concentrarea sa fiind inițial pe grafică (specialzare cu care a absolvit atât Liceul de Artă „Octav Băncilă”, cât și Universitatea Națională de Arte „George Enescu”). Practica sa artistică îmbină pictura, grafica, sculptura și tehnici mixte (aerograf).

Temele sale includ simboluri ale culturii pop, memoria, identitatea și ambivalența copilărie-maturitate, critica social-culturală și reflexii asupra condiției umane contemporane. Lucrările lui Radu au fost descrise ca explorări vizuale ale amintirii, ale fragmentării memoriei și ale modului în care copilăria și cultura pop modelează percepția adultă.
Proiecte și serii artistice importante:PIXELED MEMORY este o serie recentă de lucrări care i nvestighează memoria și nostalgia copilăriei prin reutilizarea iconografiei pop (Little Pony, Hello Kitty etc.) și printr-o tehnică estetică de „pixelare” simbolică — adică fragmentarea motivelor vizuale pentru a sugera modul cum ne amintim trecutul. W.A.R. și W.A.R. II (We Are Right / We Are Right Too) sunt proiecte conceptuale ce disecă mecanismele ideologice, idei despre putere și conflicte sociale — prin figurine umane deconstruite și simboluri ale inocenței pierdute. ONE LOV3 e o serie recentă (2025–2026) de grafică, pictură și sculptură, care continuă explorarea universului jucăriilor copilăriei și a relației lor cu identitatea adultă, dintr-o perspectivă formală și conceptuală matură.

Lucian Radu își extrage inspirația dintr-un arc larg de referințe — de la tradiție academică la simbolism modern și cultura pop globală — punând accent pe vizual, psihologie și lecturi sociale ale imaginii. Opera sa este caracterizată de simboluri recurente care explorează inocența, memoria, puterea simbolurilor și identitatea.

Virgil SCRIPCARIU

Virgil Scripcariu este sculptor, licențiat în arte plastice în anul 2003, la București. Câștigă bursa Theodor Aman, oferită de Guvernului României – realizează stagii de documentare în Italia, Franța și Siria (2003). În 2004 câștigă bursa Uniunii Artiștilor Plastici. În 2007 reprezintă România la Europalia/Bruxelles; în 2008 face parte din echipa de expunere la Bienala de Arhitectură de la Veneția, cu obiecte și parte de concept. Ia parte la expoziții de design : Holon/Israel 2013, Romania Design Week (2013). Este prezent la târguri internaționale de artă:Viena Fair (2014), Art 15/Londra (2015). Realizează expoziții personale: București (2005, 2012, 2018, 2022), Londra (2015), Chișinău (2021), Batalha/Portugalia (2024). Virgil Scripcariu are peste 10 lucrări amplasate permanent în spațiul public, la București, Iași, Timișoara. Dintre acestea menționăm Grupul statuar Lovinescu-Ierunca, Monumentul Eroilor Piloți de Vânătoare, Eva, Super-Mam, Maternitate.

Din 2006 trăiește cu familia la Piscu, un fost sat de olari lângă București. Se implică în proiecte culturale și educaționale dedicate comunității, punând în lumină patrimoniul cultural local și național. În 2021 se inaugurează Muzeu-Atelier Școala de la Piscu, o instituie de cultură privată al cărei co-fondator este. Artistul generează conceptul expunerii de ceamică și este curatorul expozițiilor temporare de artă contemporană. În 2021 clădirea primește Premiul Anualei de Arhitectură București. Întreg proiectul primește Premiul Europa Nostra (2022).

Motto: Arta nu trebuie să fie făcută ca să placă lumii, ci ca să fie o lecție pentru cei care vor să o facă. (Vasile Gorduz)

Mihai ȚOPESCU

Artist vizual pluri-vocațional, trăiește și lucrează în Târgu-Jiu.
Cu o activitate de peste 40 de ani, în domeniul sticlei, ceramicii, sculpturii în lemn, piatră, metal, proiecte de Land-Art, fotografie, filme și instalații, Mihai Țopescu reușește să scoată în evidență ca o artă în sine, plăcerea varierii tehnicilor și a etalării surselor estetice pe care le constituie.